Ghid turistic - Atractii turistice

   Resursele naturale de mare atractivitate turistică ale oraşului Murfatlar pot constitui o foarte valoroasă bază pentru extinderea activităților de turism locale și transfrontaliere, respectiv pentru ecoturism Rezervația Fântânița Murfatlar.

   Rezervația Fântânița Murfatlar este un sit de importanță comunitară inclus în rețeaua Natura 2000, care suprapune o arie naturală protejată de interes național, ambele protejând o pădure de înaltă valoare botanică si zoologică, Pădurea Fântânița. Rezervația se găsește în sudul orașului, iar accesul la zona protejată este facil, la intersecţia dintre drumul național 22C care leagă Constanța de Murfatlar cu şoseaua Constanţa – Ostrov - drumul național 3 (DN 3). Numele de „Fântânița” face referire la unicul izvor permanent din zona protejată. 
   Rezervația acoperă o coastă relativ abruptă a dealului şi un platou aflat la înălțimi de circa 90 m deasupra nivelului mării. Zona este străbătută de văi înguste și puțin adânci, iar la bază este limitată de o vale largă, limitrofă fostului Canal de irigaţie Basarabi - Negru Vodă. Regiunea biogeografică este cea stepică, prezentând pante calcaroase și platoul de deal format din calcare de vârstă sarmațiană acoperite cu un strat de cernoziom. Clima este temperat continentală, cu influențe ale climatului marin.
   Rezervația adăpostește peste 500 de specii de plante, caracteristice zonei de sud a Dobrogei, predominând elementele pontice, urmate de cele balcanice, continentale, submediteraneene și eurasiatice. Fauna conține numeroase specii de animale caracteristice zonelor de stepă dobrogeană. Speciile rare prezente și enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică includ mamifere – popândăul european (Spermophilus citellus), șoarecele săritor de stepă (Sicista subtilis) și dihorul pătat (Vormela peregusna), amfibieni și reptile – broasca țestoasă de uscat dobrogeană (Testudo graeca) și șarpele cu patru dungi (Elaphe quatuorlineata), precum și numeroase nevertebrate. În ce privește plantele enumerate în anexa menționată, în rezervație se găsesc două specii - capul șarpelui (Echium russicum) și Pulsatila grandis. La acestea se adaugă alte 69 de specii de plante importante care se găsesc în rezervație.
   În cadrul rezervației, infrastructura turistică este relativ dezvoltată, cuprinzând facilități de cazare, de alimentație publică și de agrement minimal, precum și poteci și trasee de drumeție. În acest moment, rezervația este cel mai important obiectiv turistic natural al orașului și zonei Murfatlar, un obiectiv de patrimoniu încadrat într-o zonă mai largă de interes turistic.

Lacul de cretă
   Lacul de cretă este foarte puțin cunoscut şi, în acelaşi timp, unic şi extrem de accesibil în peisajul zonei. Lacul s-a format în cuva unei cariere de var şi cretă abandonate, având o apă limpede de culoare intensă albastru-turcoaz. Pereții albi, de cretă, care îl înconjoară, și puțina vegetație de stepă îi conferă un pitoresc straniu. Legenda locului spune ca apa lacului își schimbă culoarea după anotimp. Lacul se află la o distanță de aproximativ 1,5 km sud de centrul localității și la 300 de metri sud de Ansamblul
rupestru Murfatlar, fiind accesibil parțial cu maşina, de pe șoseaua Constanţa – Ostrov - drumul național 3 (DN 3) pe un drum pietruit și accidentat.

Dealurile de cretă acoperite cu viță-de-vie
   În sudul Oraşului Murfatlar se găsesc coline și dealuri cu înălțimi reduse, de 100-105 m care formează un relief variat și atrăgător.
   Dealurile sunt formate din straturi de cretă albă care alternează cu straturi subțiri de argilă cenușie1. Aceste dealuri au un sol excelent pentru culturile de viță-de-vie care domină peisajul.

Complexul rupestru Murfatlar
   La circa 1 km est de centrul oraşului Murfatlar, pe malul sudic al Canalului Dunăre-Marea Neagră, se află situl arheologic Murfatlar-Basarabi, un monument unic pe teritoriul României. Ansamblul arheologic, decoperit în anul 1957, este un complex de monumente care formează, pentru arta medievală romanească, cel mai vechi document arhitectural și pictural cunoscut, ale cărui elemente trimit la bisericile rupestre capadociene2. Lăcașul de cult creștin din sec. X-XI este format din bisericuțe, chilii, cripte și morminte, galerii labirintice și locuințe săpate în cretă, fiind în prezent protejat prin lege și clasificat ca monument de interes național.
   Monumentul nu este vizitabil, lucrările de conservare actuale fiind minimale, și nici amenajat încât să se asigure protecția vizitatorilor. Valoarea culturală și spirituală a acestui monument permit însă valorificarea lui indirectă, pentru turiști și vizitatori care nu au nevoie de contactul nemijlocit cu obiectul interesului lor.
   Suprafața totală a sitului este de aproximativ 3500 mp, cele mai spectaculoase elemente fiind şase bisericuţe4 cioplite în faleza de cretă a Dealului Tibișir. Pereții sunt decorați cu semne cruciforme și geometrice, cruci cu forme și dimensiuni diferite, imagini umane sau animaliere. De asemenea, apar inscripții runice, nedescifrate, și cuvinte cu caractere paleoslave sau grecești.
   Inscriptiile descifrate sunt de natura religios-comemorativă. Pe una din bisericuțe apare inscripţia cu litere chirilice „leat 6500” – 6500 ani de la facerea lumii, ceea ce înseamnă anul 992 d. Chr., considerat un an de referință pentru datarea ansamblului. Aceste inscripţii şi motive reprezintă elemente de valoare excepţională pentru cunoaşterea culturii epocii, în acea perioadă de cristalizare a poporului român.

Gara feroviară Murfatlar
   Gara feroviară Murfatlar face parte din ansamblul primei linii de cale ferată construită în Dobrogea şi, în acelaşi timp, în întregul Imperiu Otoman – Dobrogea fiind la respectivul momentul sub dominație otomană6. Complexul arhitectonic al gării este constituit din două corpuri principale, gara Murfatlar şi turnul de apă ce deservea locomotivele cu abur de la începutul secolului al XX-lea, precum şi din pompele de apă aferente turnului. Atât gara, cât si turnul, sunt monumente istorice protejate prin lege.

Conacul Kogălniceanu
   Conacul Kogălniceanu este unul dintre puţinele conace româneşti din epoca modernă păstrate în Dobrogea până în prezent, fiind declarat monument istoric de interes național. Monumentul este construit în stil eclectic, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
   Clădirea prezintă detalii specifice arhitecturii occidentale din secolul al XIX-lea, dar şi elemente de influenţă maură. În prezent, Conacul Kogălniceanu găzduiește o grădinița, ceea ce îl face nevizitabil la interior.

Patrimoniul construit al oraşului Murfatlar include si o serie de case care datează de la sfârşitul sec. XIX - începutul sec.XX, cum ar fi: Casa Stamatopolus (1899), Casa Omer Bechir Bey, precum și alte case considerate valoroase pentru comunitatea locală.

   Lăcașuri de cult: Biserica „Nașterea Maicii Domnului” se află pe Strada Matei Corvin, la numărul 3, şi are o vechime de peste 100 de ani, fiind inclusă pe lista monumentelor istorice de interes național. Mănăstirea „Sfântul Teotim” este un lăcaș de cult recent, datează din anul 2001, și este ridicată pe Dealul Tibișir, deasupra Ansamblul rupestru Murfatlar. Lăcașuri de cult ridicate în perioada recentă: Biserica nouă „Sf. Împărați Constantin și Elena” Murfatlar, Biserica „Sf. Ierarh Nicolae” în satul Siminoc, Biserica Penticostală „Maranata” Murfatlar, Biserica Creștină Baptistă „Betania” Murfatlar şi Geamia.

Podgoria Murfatlar
   Unul dintre cele mai renumite şi mai vechi domenii vitivinicole din România, Podgoria Murfatlar, se întinde pe dealurile ce străjuiesc la est oraşul, pe o suprafață de circa 3000 hectare. Istoria podgoriei8 începe din timpuri străvechi - pe numeroase monumente laice şi religioase din zonă apărând personaje mitice încoronate cu lăstari şi struguri, cu trimitere la cultul lui Dionisos (Bacchus), valorificând, ca și acum, solurile formate pe depozite sarmatice de calcar și expunerea vaforabilă a coastelor
line de deal cultivate.
   După invazia devastatoare de filoxeră de la sfârșitul sec. XIX, se reia cultivarea viței de vie cu soiuri altoite, respectiv varietăți străine, în majoritatea franceze, păstrând pe alocuri și varietăți vechi românești. Podgoria a crescut şi s-a dezvoltat atât în urma cercetărilor şi investițiilor, precum şi prin renumele asociat ulterior momentului în care a primit denumirea de “Via Regală”, ca o recunoaştere a calității vinurilor de către Regele Carol al II-lea, în anul 19399. În prezent, Podgoria Murfatlar, în totalitatea privată, cuprinde 3000 hectare cultivate cu viță-de-vie, iar un punct turistic animă podgoria cu evenimente tipice turismului eonologic.

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Murfatlar
   Stațiunea de cercetare cu un îndelungat istoric, înființată în anul 188710 pe 4,8 ha, este considerată nucleul actualului centru viticol Murfatlar. Activitatea inițială a stațiunii a fost de pepinieră de arbuști și viță de vie cu rolul de diminuare a efectelor secetei în Dobrogea. În prezent, stațiunea găzduiește evenimente de degustare care se pot integra într-un proiect mai amplu de promovare a turismului oenologic în zona Murfatlar. Crama “Domeniul Vlădoi” Crama “Domeniul Vlădoi” este situată în satul Siminoc, ce aparține de oraşul Murfatlar, la o distanță de aproximativ 5 kilometri de centrul oraşului Murfatlar. Soiurile de viță-de-vie cultivate sunt atât autohtone, cât și internaționale, pentru vinuri albe – Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Chardonnay, Tămâioasă românească, Fetească regală, Riesling italian, iar pentru vinuri roșii – Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Syrah. În cadrul Cramei „Domeniul Vlădoi”, se pot face degustări de vinuri şi vizite ale cramei şi podgoriei.

Monumentul Eroilor Murfatlar a fost ridicat în anul 1995 în memoria eroilor care au luptat și s-au jertfit în Primul Război Mondial (1916 – 1918).

Monumentul de la Straja, cel mai înalt monument din România, este situat la o distanță de 9 kilometri în sudul oraşului Murfatlar. Accesul către monument se poate face fie pe jos, fie cu bicicleta sau cu maşina, pe un drum de piatră. Monumentul are forma unui înger, fiind ridicat în zona fostului sat Straja, căruia îi poartă numele. Satul a fost distrus în perioada comunistă, în vederea construirii Canalului Dunăre-Marea Neagră. Monumentul reprezintă un înger fără aripi şi a fost realizat la inițiativa conducerii Uniunii Tineretului Comunist, ca mărturie a muncii şi jertfei oamenilor în timpul construcției canalului.

Canalul Dunăre-Marea Neagră este unul din cele mai lungi canale navigabile din lume. Canalul leagă portul Cernavodă, de pe Dunăre, de porturile Constanța şi Midia Năvodari de la Marea Neagră, scurtând distanța pe Dunăre dintre Cernavodă şi Constanța cu aproximativ 400 km. Canalul reprezintă munca colectivă a 30 de institute de cercetare şi proiectare, ce înglobează peste 33.500 de proiecte de estimare și construcţie detaliate, semnate de peste 1.000 de specialişti11. Cu toate acestea, eforturile
supraumane, resursele inimaginabile, sacrificiile umane și martiriile cu care s-a realizat acest proiect, inclusiv perioada dintre 1948 și 1952 ca lagăr de muncă, fac din Canalul Dunăre – Marea Neagră și una din cele mai controversate realizări ale regimului comunist..